sursa foto Wikipedia.

Atunci când franţuzoaica Louise Eugenie Marie Alexandra David-Neel, scriitoare şi francmasonă, tibetologă, orientalistă, cântăreaţă de operă şi jurnalistă a călătorit prin Tibet, în 1916, una dintre multele tehnici mistice pe care le-a studiat a fost aceea de a crea tulpa. Un tulpa, în conformitate cu doctrinele tibetane tradiționale, este o entitate creată printr-un act de imaginație, ceva în sensul personajelor fictive ale unui romancier, cu excepția faptului că tulpa nu este scris.
Ea a devenit atât de interesată de conceptul tibetan încât s-a decis să încerce să creeze unul.
Metodele implicate sunt în esență concentrarea și vizualizarea intensă. Tulpa Alexandrei şi-a început existența ca un monstruleţ rotofei. La început era în întregime subiectivă, apoi treptat, cu practica, putea să-şi vizualizeze tulpa în exterior, ca o fantomă imaginară care se instalează în lumea reală.
Dar într-o zi halucinația ei a prezentat urme de inconștienţă. A descoperit că monstruleţul apărea din când în când, fără a-l fi chemat în gând. În plus, fața sa prietenoasă şi puţin subțiată în partea de jos lua acum un aspect distinct sinistru.
Alexandra David-Neel şi-a spus că lucrurile au mers prea departe și folosind diferite tehnici, a reușit să reabsoarbă creatura în propria sa minte.
Dar tulpa nu a aproba și a încercat să-i reziste, pentru a face față distrugerii, în acest fel, astfel încât procesul a durat câteva săptămâni și a epuizat-o complet pe creatoarea acestei entități.