Un anume Acharius a observat în ziua de 16 mai 1808, la orele 16, la Skeninge, în Suedia un fenomen extraordinar. Soarele a devenit roşu de foc şi în acel moment a apărut, venind de la orizont din partea vestică un mare număr de corpuri rotunde, închise şi aparent de talia unei pălării, care au trecut pe cer şi au dispărut spre est.

Această procesiune fantastică a durat aproape două ore. Uneori unul dintre corpuri cădea pe sol. La locul căderii s-a găsit o peliculă care se urca imediat şi apoi dispărea. Foarte des, apropiindu-se de Soare, aceste corpuri misterioase păreau că se apropie între ele, pentru a se regrupa dar nu depăşeau niciodată opt unităţi.

Atunci s-a observat că aveau cozi de 5-8 metri lungime. Dar pe măsură ce se îndepărtau de Soare, aceste cozi deveneau invizibile. Substanţa lor a fost descrisă ca săpunoasă şi gelatinoasă.