Viaţa se grăbeşte, rapidă caravană.
Opreşte-te şi-ncearcă să-ţi faci intensă clipa.
Nu mă-ntrista şi astăzi, făptură diafană,
Mai toarnă-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa…
Bea vin! În el găsi-vei Viaţa-fără-moarte.
Pierduta tinereţe din nou ţi-o va reda,
Divinul timp al rozei şi-al inimii curate!
Trăieşte-ţi clipa data! Căci clipa-i viaţa ta!
Desen de A. Venediktov, sursa Wikipedia.Grăbite ca şi apa şi repezi ca un vânt
Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puţine.
Şi totuşi două zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri şi ziua care-o să vină mâine.
Nu depăşi prezentul cu gândul! Ştii tu oare
Măcar dacă-ai să termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De şaptezeci de veacuri în neant au dispărut.
În parfumatul prier, când – beată de iubire
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de mâine.
De m-aş gândi atuncea la rai şi mântuire,
N-aş preţui, iubito, mai mult decât un câine.
Se-ntoarce anotimpul suav al tinereţii.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l preţuiesc.
Nu mă certat. E aspru, căci, are gustul vieţii.
Nu caut nici minciuna nici adevăr viclean.
Dar veşnic s-în cetatea de vin trandafiriu.
Mi-e părul alb, prieteni. Am şaptezeci de ani.
Vreau să mă bucur astăzi. Mâine-i poate-i prea târziu.
Culege din viaţă tot ce-i surâs şi floare.
Serbează orice clipă! la cupa cea mai mare!
Alah nu ţine seama de vicii sau virtuţi :
Nu număra mătănii, nici ochii ce-i săruţi.
Priveşte-n jur durerea cu mii si mii de feţe.
Cei dragi sunt morţi. Eşti singur cu palida tristeţe
Ridică însa fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp să-l plângi.
Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Şi noaptea vraja sfântă a clarului de lună?
Nimic nu mai m-atrage. Dă-mi vin! Iar astă seară
Cea mai frumoasă roză din lume-i gura ta.
Dă-mi vin! Să strălucească aprins la fel ca ea!
Căinţa mea să fie ca bucla ta, uşoară…
Noi nu vom şti vreodată ce ne aşteaptă mâine.
Tu bucură-te astăzi! Atâta îţi rămâne.
Ia cupa şi te-aşează sub luna de cleştar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zadar.
Ce ruşinos e timpul celui gândind amar
Că-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de harpă bea vin dintr-un cleştar,
Căci poate mâine cleştarul o piatră-o să-l sfărâme.
Fă-ţi rost de vin şi-o fată cu chip de heruvim,
– dacă heruvi există. De Rai grijă să n-ai,
Căci în afara dragei şi-a cupei – ce alt Rai
Mai dulce-i, – dacă este ceva ce Rai numim.
Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând
Nepăsător destinul ne va călca-n picioare.
Ridică-te copilă – o, cupă vrăjitoare!
Dă-mi buzele aprinse cât încă nu-s pământ!
Nadejdi nesăbuite mi-au risipit, iubito,
În vânt mulţi ani din viaţă. Dar timpul ce-mi rămâne
Din plin de-acum trăi-l-voi. Vreau prin intensul mâine
S-ajung din urmă viaţa pe care n-am trăit-o.
Vreau doar o cupă plină, o pâine de jumate
Şi-o carte de poeme. Şi dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o sută de palate.
În zori într-o tavernă s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viaţă! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnaţi-l iar în cupe, înainte ca destinul
Cu lacrime să umple paharu-acestui ceas!”
Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tăcere!
Îţi voi găsi balsamul ce vindecă şi minte!
Vreau să-mi revăd iubita, cât inima o cere.
Vreau să trăiesc! Căci morţii nu-şi mai aduc aminte.
Nu-ţi răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoieşte zilnic a desfătării carte.
Bea vin şi poartă-ţi paşii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ţi-e drumul de la surâs la moarte.
Sfârşit e Ramazanul! O, inimi vestejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poartă vinul – neguţători de visuri.
Redaţi-mă vieţii, chemări ale iubitei!
În loc s-o fac să cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ţi-ai pus-o în lanţuri de mâhnire…
Iar mintea ta şi chipul ţi le-ai îndoliat.
– Mă tot uimesc într-una: „Ce ignorant ciudat!”
Priveşte! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce pătimaş îi cântă de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiţi că vântul va scutura azi floarea
Şi va lua cu dânsul fermecătorul cânt…
Ce-i înţelept? Să-ţi bucuri cămările fiinţei
Având în mână o cupă. Ce-a fost şi ce-i de faţă
Să nu te mai frământe. Fă-ţi dintr-o clipă-o viaţă
Şi sufletul sloboade-l din temniţele minţii.
Nimic n-au să te-nveţe savanţii. Dar alintul
Suav al unor gene o să te instruiască
Ce este fericirea. Preschimbă-n vin argintul,
Căci ţărâna e grăbită ca să te găzduiască.
S-au desfăcut în juru-mi, aprinşi iar trandafirii.
Desfă-ţi şi tu simţirea în bucuria firii.
C-un înger blond alături, ia cupa şi-o deşartă,
Căci îngerul cel negru al morţii-aşteaptă-n poartă.
Video Maria Campina
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Bucuresti
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Ploiesti
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Buzau
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Galati
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Craiova
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Brasov
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Timisoara
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Iasi
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Cluj Napoca
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Giurgiu
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Constanta
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Braila
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare America
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Italia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Spania
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Austria
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Franta
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Germania
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Cehia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Grecia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Ungaria
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Federatia Rusa
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Anglia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Olanda
Disclaimer
Redacția poate să folosească poze spre publicare, care ilustrează un anumit discurs jurnalistic, dar care conțin dreptul de autor. Se va menționa însă sursa acestora și faptul că prin publicare ( foto și/sau text) nu se vor aduce prejudicii persoanei respective.
Redacția va indica sursele fotografiei, acolo unde acestea se cunosc (autor, site, blog, platformă etc.). Pozele și sursele sunt verificate, online, în măsura în care se poate efectua acest proces jurnalistic, respectându-se principiul de verificare din minim 3 surse. În cadrul dreptului de comunicare, redacția respectă forma inițială a fotografiei și nu o va adapta (modifica).
Leave a reply