Bucătăria grecească este una de tip mediteraneean. Grecii din sec. VII î.e.n. aveau un comportament alimentar frugal bazat pe consumul de pâine, lactate, carne sau peşte la grătar, ca şi romanii.
În sec. IV î.e.n., obiceiurile alimentare au evoluat astfel încât Alexandru cel Mare a creat o şcoală de gătit, în care viitorii bucătari ai palatului învăţau tehnicile internaţionale din epocă, împrumutând din India, Iran şi Egipt.
Prima lucrare despre bucătăria grecească a văzut lumina zilei în sec. IV, fiind scrisă de Archestrate (sau Archestratos), un poet, gastronom şi fără îndoială bucătar, cât şi călător, născut la Syracusa. Poemul său epic conţinea însă puţine reţete!!
Bucătarii greci fac din patiserie o artă majoră. Bucătăria grecească are multe feluri de mâncare, de produse alimentare, obiceiuri şi tehnici care se aseamănă cu bucătăria italiană şi cu cea a altor ţări din fostul Imperiu Bizantin apoi din Imperiul Otoman.
Reţetele care se găsesc în insule sunt destul de diferite de cele care se găsesc în interiorul ţării, în Nord. În insule, mulţi nu apreciază de exemplu amestecul dulce – sărat cât şi iepurele cu prune uscate, care de altfel îi încântă enorm pe cei de la Meteora.
Mielul este carnea cea mai consumată dar şi legumele dintre care vinetele au un loc esenţial. Uleiul de măsline era în mod tradiţional singurul care prevala şi folosirea ierburilor este indispensabilă.
Faimoasa „feta” este inseparabilă de imaginea ţării. Printre specialităţile grecilor, la mare preţ sunt: tzatziki (sos compus din castraveţi tăiaţi mărunt şi iaurt, ulei de măsline şi ierburi), galaktoboureko (desert tradiţional de patiserie umplut cu cremă şi însiropat), suvlaki (carne şi legume puse pe un beţişor la grătar), precum şi băuturile specifice, ca, ouzo (puternic aromatizată, care are 40 – 50º), Metaxa, Lukumandes (gogoşi în sos de miere, garnisite cu susan şi scorţişoară) par să fie foarte apeciate de greci.
Bucătăria grecească este constituită esenţial din produse proaspete. La micul dejun, se consumă cafea, însoţită de un fruct, de pâine şi brânză sau de iaurt pe bază de lapte de capră.
Tavernele greceşti vă oferă sortimente foarte variate. Turiştii preferă saganaki, tsatsiki, choriatiki şi calamari sau caracatiţă şi fructe de mare.
Dacă sunteţi invitat la un grec, probabil veţi avea şansa de a gusta pere sau portocale amare cu sirop. Este delicios!
Video Maria Campina
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Bucuresti
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Ploiesti
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Buzau
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Galati
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Craiova
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Brasov
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Timisoara
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Iasi
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Cluj Napoca
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Giurgiu
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Constanta
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Braila
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare America
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Italia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Spania
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Austria
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Franta
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Germania
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Cehia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Grecia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Ungaria
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Federatia Rusa
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Anglia
Vrajitoare Ghicitoare Clarvazatoare Tamaduitoare Olanda
Disclaimer
Redacția poate să folosească poze spre publicare, care ilustrează un anumit discurs jurnalistic, dar care conțin dreptul de autor. Se va menționa însă sursa acestora și faptul că prin publicare ( foto și/sau text) nu se vor aduce prejudicii persoanei respective.
Redacția va indica sursele fotografiei, acolo unde acestea se cunosc (autor, site, blog, platformă etc.). Pozele și sursele sunt verificate, online, în măsura în care se poate efectua acest proces jurnalistic, respectându-se principiul de verificare din minim 3 surse. În cadrul dreptului de comunicare, redacția respectă forma inițială a fotografiei și nu o va adapta (modifica).
Leave a reply